In timpul sederii noastre la Centrul Maria-Beatrice, in Alba Iulia, am facut o vizita si la Manastirea Prislop, acolo unde se afla si Mormantul Parintelui Arsenie Boca.
Pentru cei in nevoie, chiar si cat de mica, mergeti la el si rugati-va. Noi am avut un an bun,  si speram sa revenim cat de curand, in speranta ca prin el Dumnezeu va fi si mai mult alaturi de noi.

Invataturile lui sunt intradevar grele, si trebuie sa cugeti adanc, pentru a putea sa intelegi adevarul si "bunul" din ele.

1. "Toate darurile închise în destinul nostru sunt îngrădite cu suferinţe şi numai la atâtea daruri ajungem, prin câte suferinţe putem răzbi cu bucurie.";

2. "Nimic nu poate înlocui lipsa iubirii, dar iubirea înlocuieşte toate neajunsurile.";

3. "Aşadar, ca să ne mântuim şi să moştenim cu Dumnezeu viaţa veşnică, trebuie să o cunoaştem şi să o trăim cu Dumnezeu, încă din viaţa aceasta vremelnică. Trebuie, adică, să fim străbătuţi şi locuiţi de Dumnezeu, ca să se arate în noi viaţa dumnezeiască. Iar, pe de altă parte, precum nu se află vrajbă în Dumnezeu, aşa să nu se afle nici între cei ce-L au pe El ca temelie a vieţii. Starea de pace cu toată făptura e o minune aşa de mare, încât uimeşte lumea şi o sileşte să recunoască într-aceasta fapta lui Dumnezeu.".
  

Părintele Arsenie Boca (1910-1989)
– o mare personalitate bisericească și harismatică ortodoxă din România - 

După liceul ”Avram Iancu” de la Brad (județul Hunedoara), a urmat Academia Teologică de la Sibiu și Institutul de Belle Arte din din București, frecventând în paralel și cursuri de medicină. După 4 luni petrecute la Muntele Athos din Grecia, a intrat în monahism la mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus (județul Brașov) unde a fost preot și stareț până în noiembrie 1948 când a fost transferat de către Mitropolitul Nicolae Bălan al Transilvaniei la Mănăstirea Prislop din Țara Hațegului (județul Hunedoara), până în mai 1959 când a fost scos pe nedrept din mănăstire în timpul prigoanei comuniste. A lucrat apoi la Atelierele Patriarhiei Române din București, sub ocrotirea Patriarhiului Iusitinian al României, iar după pensionarea din 1967 a pictat vreme de 15 ani la biserica ortodoxă ”Sfântul Nicolae”” din Drăgănescu  (județul Giurgiu).

A fost permanent urmărit și închis de mai multe ori, pentru credința creștină. Fiind înzestrat de Dumnezeu cu daruri duhovnicești excepționale a avut și are o uriașă influență în poporul ortodox român, bucurându-se de un adevărat cult. A murit la Sinaia în 28 Noiembrie 1989, fiind înmormântat la Mănăstirea Prislop, mormântul devenindu-i unul dintre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj din România.